Atunci când o persoană decedează, una dintre primele preocupări ale celor din familie este stabilirea moștenirii și a modului în care vor fi împărțite bunurile acesteia.
În cazul în care defunctul nu a lăsat un testament, procesul de moștenire se va desfășura conform legii, iar drepturile moștenitorilor sunt reglementate de Codul Civil.
În acest articol, îți vom explica ce drepturi ai ca moștenitor în absența unui testament și cum se face împărțirea bunurilor între moștenitori.
Ce înseamnă moștenirea legală?
Moștenirea legală se referă la procesul prin care bunurile defunctului sunt împărțite între moștenitori conform legii, atunci când nu există un testament care să stabilească explicit dorințele decedatului. Legea prevede un set de reguli care definesc cine sunt moștenitorii și cum vor fi împărțite bunurile în absența unui testament.
În România, moștenirea se face în conformitate cu Codul Civil, iar aceasta poate fi realizată fie prin moștenirea ab intestat (fără testament), fie printr-un testament valid. În cazul în care nu există un testament, moștenirea se va face conform normelor stabilite de lege.
Cine sunt moștenitorii legali?
Moștenitorii legali sunt cei care beneficiază de dreptul de a moșteni bunurile defunctului atunci când nu există testament. Aceștia sunt împărțiți în mai multe clase, iar moștenirea se face în ordinea acestor clase. În primul rând, moștenitorii sunt împărțiți în funcție de gradul de rudenie cu defunctul.
Descendenții (copiii) decedatului
Dacă defunctul avea copii, aceștia vor moșteni în mod egal bunurile sale, indiferent de sex sau de vârstă. Conform legislației românești, copiii sunt cei mai apropiați moștenitori ai defunctului și vor împărți averea acestuia în mod egal, indiferent dacă au fost sau nu menționați într-un testament. Dacă un copil este decedat, copiii acestuia (nepoții) vor moșteni în locul părintelui lor.
Părinții defunctului
În cazul în care defunctul nu avea copii, părinții acestuia vor moșteni bunurile lăsate în urma sa. Dacă ambii părinți sunt în viață, moștenirea va fi împărțită în mod egal între ei.
Frații și surorile defunctului
Dacă nu există copii sau părinți în viață, frații și surorile defunctului vor moșteni averea acestuia, împărțind-o în mod egal.
Alte rude apropiate
În cazul în care nu există copii, părinți sau frați/surori, moștenirea va fi împărțită între rudele de gradul al doilea, cum ar fi unchi, mătuși, veri și verișoare, conform ordinii stabilite de lege.
Cum se împarte moștenirea în absența unui testament?
Dacă nu există un testament, moștenirea se face pe baza unui sistem de moștenire legala prevăzut de Codul Civil, iar părțile moștenitoare vor împărți bunurile în funcție de gradul lor de rudenie.
Ordinea moștenirii
În primul rând, moștenirea este împărțită între descendenți (copii, nepoți), părinți, frați și surori și alte rude apropiate, în ordinea stabilită de lege.
În general, ierarhia este următoarea:
- Descendenții (copiii și nepoții) – vor moșteni primul loc, iar averea va fi împărțită egal între aceștia.
- Părinții – în absența copiilor, părinții vor moșteni averea defunctului, iar aceasta se va împărți în mod egal între aceștia.
- Frații și surorile – în absența copiilor și părinților, frații și surorile vor moșteni averea.
- Alte rude apropiate – în absența celor menționați mai sus, rudele de gradul al doilea (unchi, mătuși, veri, verișoare etc.) vor fi moștenitori.
Cotele de moștenire
Cotele de moștenire pot varia în funcție de numărul moștenitorilor și de gradul lor de rudenie cu defunctul. De exemplu, dacă există mai mulți copii, averea va fi împărțită în mod egal între aceștia. Dacă există atât copii, cât și părinți în viață, copiii vor primi cota principală, iar părinții vor avea o cotă mai mică.
Ce drepturi ai ca moștenitor?
Ca moștenitor, ai dreptul de a primi o parte din bunurile defunctului, conform reglementărilor legale. Iată câteva dintre principalele drepturi ale moștenitorilor legali:
Dreptul de a solicita deschiderea procedurii de moștenire
În cazul în care nu există testament, moștenitorii trebuie să solicite deschiderea procedurii de moștenire. Acesta se poate face prin intermediul unui avocat sau prin intermediul notarului, care va deschide procedura și va stabili cine sunt moștenitorii legali.
Dreptul de a beneficia de o cotă parte din moștenire
Fiecare moștenitor are dreptul de a primi o cotă-parte din moștenire, în funcție de numărul și statutul altor moștenitori. În cazul în care există mai mulți moștenitori, aceștia vor împărți bunurile în mod proporțional, conform legii.
Dreptul de a contesta moștenirea
Dacă consideri că există nereguli în procedura de moștenire sau dacă nu ești de acord cu cotele stabilite, ai dreptul de a contesta moștenirea în instanță. Acesta este un drept legal pe care îl poți exercita pentru a-ți proteja interesele.
Dreptul de a refuza moștenirea
În anumite situații, un moștenitor poate alege să refuze moștenirea, dacă aceasta este asociată cu datorii sau alte obligații care sunt mai mari decât bunurile moștenite. Aceasta se numește „renunțare la moștenire” și trebuie făcută printr-o declarație oficială.
Drepturile tale ca moștenitor în absența unui testament
În cazul în care nu există un testament, drepturile tale ca moștenitor sunt reglementate de legislația națională, care stabilește în mod clar ordinea și cotele de moștenire.
Este important să înțelegi procesul de moștenire și să îți cunoști drepturile pentru a putea lua măsurile necesare în cazul în care te afli într-o astfel de situație. Dacă ai îndoieli sau dacă dorești să contestezi moștenirea, consultă un avocat specializat în dreptul succesoral.